Dacă ai de gând să călătorești cu mașina prin Cehia, pe autostrada ce leagă Bratislava de Praga, poți face un mic ocol ca să vizitezi Kutná Hora. Este un oraș aflat la 70 de km de Praga, fondat în secolul al XIII-lea ca centru de exploatare al argintului. Bogatele zăcăminte de metal prețios descoperite aici au contribuit la dezvoltarea sa economică, devenind al doilea oraș ca importanță din Boemia, după Praga. În secolul al XIV-lea, în Kutná Hora s-au bătut cele mai răspândite monezi care au circulat în perioada medievală în Europa – pražský groš, folosindu-se argintul extras din zonă. Datorită bunăstării orașului au fost construite mai multe clădiri și biserici din piatră, unele supraviețuind până în zilele noastre.
Cea mai frumoasă biserică din Kutná Hora, construită în stil gotic, este Catedrala St. Barbara. Construcția a fost începută în anul 1388 de către Jan Parléř, fiul celebrului constructor de biserici Petr Parléř, cel care a ridicat Catedrala St. Vitus din Praga. Lucrările au fost întrerupte și reluate de mai multe ori de-a lungul timpului, catedrala ajungând la forma actuală abia la începutul secolului XX. Catedrala este considerată una dintre cele mai spectaculoase biserici gotice din Europa, și face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
În apropierea catedralei se află Colegiul Iezuit, o clădire barocă proiectată de arhitectul italian Giovanni Domenico Orsi, același artist care a proiectat Sala Teologică a Mănăstirii Strahov din Praga. Construcția Colegiului Iezuit a fost începută în 1667 și finalizată în 1750. În prezent, găzduiește Galeria de artă modernă și contemporană a Regiunii Boemia Centrală. De-a lungul clădirii se află o terasă mărginită de statui de piatră, ce oferă o frumoasă panoramă asupra orașului Kutná Hora și împrejurimilor.




Catedrala St. Barbara

Terasa Colegiului Iezuit
La Catedrala St. Barbara ai posibilitatea să cumperi bilete de acces combinat, care pe lângă intrarea în catedrală mai includ accesul la încă două biserici importante: Catedrala Adormirii Maicii Domnului și Biserica Tuturor Sfinților cu Osuarul din Sedlec, o suburbie a orașului Kutná Hora.
Catedrala Adormirii Maicii Domnului a fost construită între anii 1290 și 1320 în stil gotic, în incinta vechii mănăstirii cisterciene din Boemia. Distrusă în secolul al XV-lea, a fost refăcută în stil baroc-gotic în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Biserica are două elemente de arhitectură, o boltă și o scară în spirală, unice în lume.
Biserica Tuturor Sfinților făcea parte împreună cu Catedrala Adormirii Maicii Domnului din fosta mănăstire cisterciană. Biserica este celebră pentru osuarul aflat în capela de la subsolul clădirii. Capela adăpostește oasele a peste 40.000 de oameni. Acestea provin din cimitirul aflat lângă biserică, a cărui suprafață a fost micșorată în secolul al XVIII-lea. Tot din oase umane sunt realizate și decorațiunile din interiorul capelei.
Alte atracții pe care le poți vedea în Kutná Hora:
Fântâna de Piatră. Construcția are forma unui poligon cu 12 laturi și a servit începând din secolul al XV-lea până în secolul al XIX-lea ca rezervor de apă. Apa era adusă prin conducte din lemn de la o distanță de 2,5 km.
Curtea italiană găzduiește muzeul monetăriei regale ce prezintă istoria prelucrării argintului și a producerii monedelor dar și camerele fostului palat regal din Kutná Hora care includ sala de audiențe și capela regală.
Hrádek sau „castelul mic” este o fostă fortăreață gotică, care adăpostește Muzeul Ceh al Argintului. Poți face un tur a unei replici a minei medievale cu echipamente miniere originale și poți vedea o copie a unei mici așezări a minerilor cu clădiri din bușteni și instalații de prelucrare a minereului.
Casa de Piatră este o clădire gotică restaurată care aparține tot Muzeului Ceh al Argintului și are o expoziție despre cultura și viața într-un oraș minier din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea.
Muzeul Alchimiei deține o colecție de ustensile și vase din sticlă și ceramică folosite de alchimiști în perioada medievală.



Catedrala Adormirii Maicii Domnului – Sedlec



Osuarul din Sedlec
Text și fotografii: Andrei Iliescu
© Copyright 2020
This Post Has 0 Comments