Prin Țara Făgărașului,
locuri de vizitat între Brașov și Sibiu

Cu siguranță ți-ai propus să parcurgi, măcar o dată, drumul de la Brașov la Sibiu, urmând DN 1 (E68). O bună parte a șoselei străbate Țara Făgărașului, ținutul străjuit la sud de Munții Făgăraș și străbătut la nord de râul Olt. Te invit în continuare să descoperi de-a lungul acestui drum câteva locuri pline de farmec, bogate în istorie, tradiții și spiritualitate. Află ce poți să vizitezi sau unde poți să te relaxezi ori să savurezi o mâncare bună.

Am să încep cu două atracții din apropierea Brașovului, biserica evanghelică și muzeul din Codlea, care deși nu fac parte din Țara Făgărașului, merită să le vizitezi în drumul tău de la Brașov către Sibiu.

1. Biserica Evanghelică fortificată și muzeul din Codlea

Biserica Evanghelică se află în centrul orașului Codlea lângă șoseaua națională și datează din secolul al XIII-lea. Biserica este înconjurată de un zid de apărare înalt de 8 metri construit în secolul al XV-lea.

De-a lungul zidului se înalță trei bastioane ce au fost administrate de breslele orașului: Turnul Țesătorilor, Turnul Dogarilor și Turnul Fierarilor sau Turnul Clopotniței. Acesta din urmă este cea mai înaltă clădire din Codlea, având 65 de metri. În globul aurit de la baza crucii din vârful turnului a fost descoperit un recipient de sticlă ce conține o cronică care atestă istoria orașului până în anul 1892. A mai existat și un al patrulea turn, Turnul Rotarilor, care însă a fost demolat la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Biserica, care încă mai păstrează în partea de vest portalul romanic din secolul al XIII-lea, este unică datorită tavanului casetat din lemn realizat în 1702. Tavanul are 252 de casete pătrate, pictate cu elemente florale și un medalion octogonal în centru, reprezentând Roza lui Martin Luther, reformatorul bisericii evanghelice. În anul 1783, bisericii i-a fost adăugată o orgă barocă cu 2000 de tuburi.

În zidul ce împrejmuiește biserica se găsesc încăperi dispuse pe două niveluri, folosite în timpul asediilor ca locuințe de către locuitorii orașului.

Deasupra porții de intrare în ansamblul fortificat a fost construită în anul 1830 vechea primărie. Clădirea găzduiește în prezent Muzeul Codlei. În muzeu poți descoperi aspecte din istoria, mai veche dar și mai recentă a orașului: fotografii de epocă, hărți și machete, obiecte vechi și costume tradiționale. O cameră este dedicată lui Albert Ziegler, primul aviator al Transilvaniei. Ziegler a zburat în anul 1913, cu un avion monoplan, pe deasupra Măgurii Codlei, atingând un record de înălțime de 3000 de metri. Evenimentul se petrecea la 6 săptămâni după tragicul accident de lângă Câmpina, a lui Aurel Vlaicu.

2. Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche

Mănăstirea rupestră se găsește în apropiere de localitatea Șinca Veche. Micul complex monahal cuprinde mai multe încăperi săpate în gresia nisipoasă a unei peșteri de pe Dealul Pleșu. Două dintre acestea sunt prevăzute cu câte un altar și se presupune că au avut rol de biserici. Peste o a treia încăpere, mai mare, se ridică o turlă prin care pătrunde lumina soarelui.

Se pare că mănăstirea a fost săpată la începutul secolului al XVIII-lea, atunci când a început persecutarea creștinilor ortodocși din Transilvania, de către credincioșii care au refuzat să treacă la Biserica Română Unită cu Roma. Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche mai este cunoscuta sub numele de „Templului Ursitelor” sau locul în care se împlinesc dorințele.

Aproape de vechiul complex monahal a fost înființată în anul 2006 o nouă mănăstire cu hramul „Sfântului Ierarh Nectarie” care adăpostește o parte din moaștele Sfântului Nectarie, alături de un mic fragment din lemnul Sfintei Cruci.

3. Moara cu apă de la Ohaba

În localitatea Ohaba se găsește cea mai veche moară tradițională de apă, în funcțiune, din Țara Făgărașului. Moara, construită în anul 1873, este administrată de familia Popa, care este cea de-a patra generație de morari. Roata morii este antrenată de apa unui pârâu deviat din râul Șercăiței care traversează satul. Instalația este aproape în întregime din lemn și antrenează printr-un sistem de roți de lemn și curele două pietre de moară cu greutatea de aproape o tonă fiecare.

Gazda ne-a povestit că, deși în prezent funcționează mai multe mori moderne, interesul oamenilor pentru măcinatul tradițional de grâu și porumb a revenit datorită calităților nutriționale pe care le are făina obținută astfel. De altfel, dacă dorești, poți să cumperi de la gazde faină de grâu sau mălai măcinat tradițional, dar și alte produse făcute în casă cum ar fi dulceața de gogonele (am gustat-o și e foarte bună 😊) ori siropul din muguri de brad sau de flori de soc.

4. Poiana narciselor din Dumbrava Vadului

Poiana narciselor se află în apropierea satului Vad, la 4 km de Ohaba. În luna mai poiana se umple de milioane de narcise înflorite. Poți să te bucuri de frumusețea florilor, să faci fotografii, însă este interzis să le culegi. Zona este o arie protejată și are o suprafață de 400 ha. Tot aici are loc în fiecare an pe 21 mai Festivalul Narciselor.

5. Vâltorile din satul Lisa

În comuna Lisa din jud. Brașov, familia Greavu deține de 3 generații o afacere de prelucrare tradițională a lânii de oaie, de la dărăcitul lânii, la toarcerea ei în fire, țeserea la războiul de țesut, spălarea țesăturii, tragerea firelor de pe țesătură în coșul de păruială, ca în cele din urmă să fie transformată în pături, covoare sau cergi.

Operațiunea de spălare, doar cu apă rece, a lânii brute, a cergilor sau a covoarelor se face într-o instalație numita vâltoare. Vâltoarea este de fapt un loc adâncit în albia unui pârâu în care este fixat coșul de vâltorit, un fel de cuvă de mașină de spălat din lemn în care apa se transformă într-un vârtej rapid și învolburat. Astfel, covoarele sau țesăturile grele de lână care au fost în bătaia apei agitate sunt curățate și pregătite să fie puse la uscat.

Am întrebat dacă mai sunt și alte vâltori în Țara Făgărașului. “Au mai fost”, a răspuns gazda, “însă nu toate spălau bine. Secretul este ca în vâltoare să nu apară goluri, altfel mizeria se acumulează în acel loc și reintră în țesătură”.

La Vâltorile din Lisa, locuitorii merg să spele covoare de toate tipurile, tradiționale sau moderne. Este uimitor că, în plin secol XXI, un meșteșug atât de vechi și de simplu să fie alternativa perfectă la tehnologia de azi.

6. Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Brâncoveanu se află la poalele Munților Făgăraș în Stațiunea Climaterică Sâmbăta, ce face parte din comuna Sâmbăta de Sus. Biserica din piatră a Mânăstirii Brâncoveanu a fost ridicată în anul 1696 de către domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, pe locul unei biserici de lemn construită în Țara Făgărașului, de bunicul acestuia Preda Brâncoveanu, în anul 1654.

Mănăstirea a funcționat până în anul 1785, când datorită unui ordin de desființare a lăcașelor de cult ortodoxe, dat de curtea de la Viena, chiliile sunt demolate iar biserica este parțial distrusă și lăsată în ruină. În anul 1926, din grija mitropolitului Nicolae Bălan încep lucrările de renovare a bisericii. Se păstrează arhitectura în stil brâncovenesc și se restaurează picturile originale din interior.

Între anii 1985 și 2005 se reconstruiește incinta mănăstirii, folosindu-se același stil brâncovenesc. Incinta cuprinde pe lângă stăreție și chilii, o nouă capelă, o clopotniță, o bibliotecă și un muzeu care deține o importantă colecție de icoane pe sticlă și pe lemn din secolele XVIII și XIX.

7. Herghelia și Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos

Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos a fost construit în anul 1750 de contele Josef von Brukenthal, fratele lui Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei între anii 1777 și 1787. Castelul poate fi văzut doar din afară. Interiorul nu poate fi vizitat, fiind într-o stare avansată de degradare.

Pe domeniul castelului se află herghelia de cai lipițani. Caii lipițani sunt originari din localitatea Lipica din Slovenia și sunt principala rasă de cai folosită la școlile de dresaj din lume pentru grația cu care execută mișcări complicate. Herghelia de la Sâmbăta de Jos a fost fondată în anul 1874 și a funcționat până în 1913. Din anul 1920 statul român a reînființat herghelia iar în prezent este administrată de Regia Națională a Pădurilor. Herghelia poate fi vizitată, iar dacă dorești, poți să călărești sau să faci plimbări cu trăsura.

8. Biserica fortificată de la Cincșor

Biserica fortificată de la Cincșor este una dintre cele mai bine păstrate biserici din Țara Făgărașului. Biserica a fost construită în anul 1421 și este înconjurată de un zid de apărare prevăzut cu patru turnuri. În secolul al XVII-lea pe partea de sud și de vest zidul de apărare a fost dublat. La începutul secolului XIX în biserică a fost montată o orgă care funcționează și în prezent. Satul Cincșor se găsește la 3 km de șoseaua națională, pe drumul care traversează râul Olt și pornește din localitatea Voila către Cincu.

9. Păstrăvăria și complexul turistic Albota

Complexul turistic Albota se află la poalele Munților Făgăraș, pe valea râului Arpășel. Poți ajunge aici din șoseaua națională pe un drum secundar ce pleacă din localitatea Arpașul de Jos. La restaurantul complexului Albota poți savura preparatele gătite din păstrăvii pescuiți în propria crescătorie. Dacă ești amator de pescuit poți închiria scule de pescuit și să-ți încerci măiestria în bazinele păstrăvăriei. Pentru copii este amenajat un loc de joacă. În caz că vrei să rămâi peste noapte ai posibilitatea să te cazezi la hotelul complexului sau în căsuțele de vacanță din camping.  

10. Muzeul Badea Cârțan de la Cârțișoara

La 7 km de Păstrăvăria Albota, pe Transfăgărășan, se află satul Cârțișoara. Este satul în care s-a născut în 1849 Badea Gheorghe Cârțan, țăranul transilvănean din Țara Făgărașului care în anul 1896, după 45 de zile de mers pe jos, a ajuns Roma și a dormit lângă Columna lui Traian. A doua zi un ziar italian avea să scrie că “un dac a coborât de pe Columnă”. De altfel, nu este singura călătorie pe care a făcut-o. A mai ajuns de încă două ori în Italia, vizitând Napoli, Florența, Bologna și Veneția, a fost în Franța, Belgia, Spania, Austria, Germania, Egipt și în locurile sfinte de la Ierusalim.

Gheorghe Cârțan a militat de-a lungul vieții pentru unirea și emanciparea românilor din Transilvania, aducând clandestin din Regatul României, mii de cărți tipărite în limba romană. A cunoscut mari personalități românești ale vremii, fiind primit la palat de regele Carol I.

În amintirea sa, în anul 1968, a fost înființat muzeul memorial din Satul Cârțișoara. Muzeul deține fotografii și documente din timpul vieții, obiecte care i-au aparținut, printre care un șirag cu pietre și lemn de bambus aduse de Badea Cârțan de pe valea Iordanului și o mică parte din cărțile românești trecute clandestin în Transilvania. În curtea muzeului e reprodusă o gospodărie țărănească din secolul al XIX-lea. Badea Cârțan s-a stins din viață în anul 1911 și este înmormântat la Sinaia.

11. Abația Cisterciană de la Cârța

În satul Cârța din județul Sibiu se găsesc ruinele unei abații cisterciene fondate la începutul secolului al XIII-lea. Ordinul călugărilor cistercieni a apărut în anul 1098 în Burgundia, Franța. Pe teritoriul României de astăzi au existat două mănăstiri cisterciene, prima fiind înființată la Igriș în județul Timiș în anul 1179, de către soția regelui maghiar Bela al III-lea, care era de origine franceză. Ulterior, în jurul anilor 1205-1206, călugării cistercieni de la Igriș au fondat o nouă mănăstire la Cârța în Țara Făgărașului.

Aceasta din urmă a fost construită în stil gotic de meșteri pietrari aduși din Franța. A funcționat până în anul 1474, când fost desființată din ordinul regelui Matei Corvin. Mănăstirea s-a deteriorat de-a lungul timpului, ajungând o ruină. În prezent au mai rămas în picioare doar fațada de vest, prevăzută cu un portal gotic ce are deasupra o rozetă de mari dimensiuni, o parte din zidurile exterioare și o capelă în care funcționează biserica evanghelică săsească.

12. Cetatea Făgărașului

Aflată în centrul orașului Făgăraș, cetatea are peste 600 de ani de istorie. Scopul inițial al cetății a fost de apărare a hotarului de sud a Transilvaniei. În anul 1526, Ștefan Mailat, nobil de origine română din Țara Făgărașului, începe o vastă lucrare de fortificare a cetății, dublând grosimea zidurilor de apărare și adăugând noi încăperi la baza acestora. De cetatea din Făgăraș este legat și numele lui Mihai Viteazul, care după ce o preia în anul 1599, o dăruiește soției sale, Doamna Stanca.

În secolul al XVII-lea, Cetatea Făgărașului devine reședință a principilor Transilvaniei, aici având loc mai multe întruniri ale Dietei din Transilvania. Între anii 1948 și 1960, cetatea a fost închisoare pentru opozanții regimului comunist.

Astăzi, cetatea poate fi vizitată, ea găzduind Muzeul Țării Făgărașului. Muzeul cuprinde o secțiune de istorie și una de etnografie legate de Țara Făgărașului, o sală a tronului reconstituită și o expoziție de artă plastică contemporană.

13. Castelul de Lut din Valea Zânelor – Porumbacu de Sus

Probabil cea mai fotografiată atracție din Țara Făgărașului este Castelul de Lut din Valea Zânelor. Se află într-o poiană pe malul râului Porumbacu, la poalele munților Făgăraș, străjuit de vârful Negoiu, al doilea ca înălțime din România.

Castelul de Lut din Valea Zânelor este o construcție ridicată integral din materiale naturale. Pereții sunt realizați manual dintr-un amestec de lut, paie, apă și nisip, iar acoperișul este făcut din șindrilă. Formele curbate ale clădirii și acoperișurile țuguiate dau impresia unei case desprinse din povești.

Proiectul a fost început în anul 2014, antreprenori fiind doi soți din București care au decis să se mute la țară într-o casă în completă armonie cu natura. Împreună cu arhitecta Ileana Mavrodin, un promotor al arhitecturii verzi, organice, au pus bazele realizării Castelului de Lut.

14. Palatul Brukenthal de la Avrig

Un loc romantic al Transilvaniei, pe care îl vizitez de fiecare dată cu mare plăcere, este parcul  Palatului Brukenthal din Avrig. Palatul a fost reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal,  guvernatorul Transilvaniei între anii 1777 – 1787, cel de al cărui nume este legat Muzeul Național Brukenthal din Sibiu și domeniul ce cuprinde palatul și herghelia de cai de la Sâmbăta de Jos.

De cum intri în curte, descoperi clădirea în stil baroc a palatului, inspirată după modelul reședinței imperiale de vară de la Schönbrunn din Viena. Palatul găzduiește un muzeu cu obiecte săsești din Transilvania: mobilier pictat, ceramică, tablouri și fotografii vechi, haine și țesături tradiționale.

De pe terasa în trepte a palatului, se deschide o frumoasă priveliște către Oranjerie, clădirea construită pentru a adăposti arbori exotici și către grădinile amenajate în stil franțuzesc, englezesc și olandez. Trebuie să cobori pe o scară largă de piatră ca să ajungi în parcul cu fântână arteziană, cu copaci bătrâni și flori, traversat de un pârâu ce te atrage cu clipocitul apei.

În prezent, în Oranjerie au fost amenajate un hotel și un restaurant elegant. Vara poți lua masa în aer liber pe terasa din fața Oranjeriei. Iarna poți petrece clipe frumoase în interiorul restaurantului, savurând o ciocolată caldă sau un vin fiert, la gura șemineului în care arde un foc de lemne.